Neîndoios, românii care au sentimentul românesc al fiinţei, ştiu să se adune, să se bucure, să-şi promoveze cultura şi tradiţiile şi să sărbătorească Ziua Naţională a României, chiar dacă, aceasta din urmă, în avans de 2-3 zile. O spun ca unul care o fost în mijlocul faptelor unui astfel de eveniment excepţional, plin de trăire românească, plin de emoţie sub pavăza tricolorul fără pereche: albastru, galben şi roşu.
Răspunzând invitaţiei d-lui Ioan Godja, preşedinte al Cercului Cultural Româno-Austriac „Unirea”, cu sediul în oraşul Wiener-Neustadt din Austria, şi totodată director al Postului de Radio „Unirea”, o delegaţie de oameni de cultură din Reghin, dar şi promotori ai unităţilor economice reghinene (delegaţie întărită cu scriitorii şi publiciştii Nicolae Băciuţ şi Răzvan Ducan, de asemenea invitaţi) s-a deplasat în Austria, pentru a participa în zilele 27-29 noiembrie 2015 la tradiţionala „Toamnă culturală românească”. A fost o bucurie reciprocă a întâlnirii, atât a disporei româneşti din Viena şi împrejurimi, cât şi a românilor din ţară, mureşenilor adăugându-se şi alţi invitaţi din Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Sighetu Marmaţiei etc. În prima seară, la sediul Bisericii româneşti Greco-Catolice din Domplatz nr.1, Wiener-Neustadt, a avut loc o seară culturală literar-muzicală, ce a cuprins prezentări de cărţi, recitaluri de poezie, momente consistente de muzică folk şi muzică populară românească, dar şi expoziţii de pictură, fotografie, artă populară românească, expoziţie culinară de produse tradiţionale, dar şi o „oră” de sănătate.
Dl. Ioan Godja, organizatorul inimos al manifestărilor, preotul greco-catolic Iulian Hotico de la Biserica greco-catolică, şi pr. ortodox Răzvan Gâscă de la Biserica Ortodoxă, ambii din Wiener-Neustadt, au avut cuvintele de început ale manifestării, la masa prezidiului luând loc şi Nicolae Băciuţ, director al Direcţiei pentru Cultură Mureş, Sorina Bloj – cantautoare, poetă şi director al Bibliotecii Municipale „Petru Maior” din Reghin, organizatoarea deplasării mureşenilor, Gabriella Costescu din Sighişoara, realizator emisiuni Radio Tv “Unirea” şi, nu în ultimul rând, virtuosul viorist, Nicolae Botgros, dirijor al Orghestrei Naţionale „Lăutarii”, din Chişinău.
Poeta Gabriella Costescu din Sighişoara a prezentat primul număr al revistei „Unirea”, unde este şi redactor-şef, tehnoredactor Nicolae Băciuţ, revistă apărută sub egida Asociaţiei “Cercul Cultural Româno-Austriac Unirea”. Printre numeroasele cărţi expuse, amintesc pe cele semnate de Nicolae Băciuţ, Răzvan Ducan, Borzan Maria (Reghin), Elena Harja (Reghin) Ion Buciuman (din Bucureşti) cu cărţile “Poiana cu Izbuc” şi “Melania, ghici! Versuri mici”, Usvad Dorel (Viena) originar din Gottlob (jud. Timiş), Ovidiu Bujor, Răducan Gheorghe (Băile Olăneşti) etc.
Reghinenii au fost prezenţi şi cu materiale de prezentare ale fabricilor „DALIN” (mobilă), având şi o secţie de marochinărie; „HORA” – instrumente muzicale cu coarde; „IRUM” – fabrică de tractoare agricole, utilaje pentru lucrări agricole şi lucrări forestiere etc.
Promotori ai unităţilor economice au fost: dl. ing. Vasile Chiorean, d-na ing. Carmen Chiorean şi dl. ec. Gheorghe Precup. A fost desfăşurată şi o expoziţie de cărţi poştale şi ilustrate, din colecţia domnului Schuller Peter, ale Reghinului prezent şi ale Reghinului de la începutul secolului XX. Foarte gustate, şi la propriu şi la figurat, au fost exponatele expoziţiei culinare cu bucate tradiţionale româneşti (la care s-au implicat reghinencele Marioara Popovici, Lucreţia Bordaş, Viorica Hârşan), unde nu au lipsit: slănina, ceapa, jumările, brânza, pita, caşul de porc, cârnaţii, colăceii, „pupezele”, silvoisul, plăcinta cu brânză etc. A fost parcă o „prelungire”, de data asta pentru papilele gustative, a cărţii d-nei Maria Borzan, „Mâncăruri tradiţionale româneşti”, Ed. Nico, 2014. Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin. Prin străduinţa directorului d-na Man Roxana, a prezentat o Expoziţie de artă populară contemporană, „Ii şi podoabe tradiţionale din mărgele”, prezentând şi meşterul popular Viorica Hârşan. Pictoriţa Elena Hârja a venit cu o expoziţie de pictură naivă, de o frumuseţe aparte.
Cristina Oprea din Craiova a expus (graţiei Gabriellei Costescu) 19 lucrări de grafică, de asemenea expoziţia de picturi a artistei plastice prof. Victoriţa Duţu din Bucureşti, realizator al emisiunii “Învaţă şi Învinge” de la Radio Tv “Unirea”.
Muzica a fost foarte bine reprezentată. Sorina Bloj şi Magdalena Puskaş, adică grupul folk „Ecoul”, de mare notoritate pe vremea Cenaclului „Flacăra”, condus de poetul Adrian Păunescu, a încâtat publicul cu cunoscutele piese: ”La o cană cu vin”, „Taina”, „Lumină”, „Din copilărie”, „Ninge”, „Târg de sclavi”.
Interpreta Maria Neag, expresivă în cântec, în frumosul ei costum popular, a cântat şi încântat: „La tot omul de Crăciun”, „Nu uita că eşti român”, „Cine-o zâs dorului dor”, iar Grupul de colindători reghineni, îmbrăcaţi, de asemenea, în frumoase costume populare cu tricolor, au colindat „O, ce veste minunată” şi „Trei păstori”.
De altfel, întâlnirea, s-a derulat sub amprenta proximei zile de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, dar şi a tuturor românilor, oriunde s-ar afla ei, precum şi a Zilelor Crăciunului, noi aflându-ne în Postul acestuia. Aproape că nu era persoană participantă în sală care să nu fi avut un semn distinctiv cu tricolor românesc: cocarde, eşarfe, fulare, insigne etc. Cred că şi pereţii vibrau româneşte!
Poetul Nicolae Băciuţ, de care ulterior, impresionat, preotulul Răzvan Gâscă spunea că a realizat prin poemele recitate „cea mai frumoasă predică lirică” pe care a auzit-o vreodată, a trecut auditoriul prin fascinaţia versurile lui Eminescu, Nichita Stănescu, Grigore Vieru, Magda Isanos, Romulus Vulpescu, Philippide şi Nicolae Băciuţ. Sorina Bloj a recitat expresiv, cu simţire, poezia „Spovedanie la codru”, de Ion Dodu Bălan. Subsemnatul am citit două poezii proprii dedicate Unirii de la 1 Decembrie 1918 şi nemuritorului Eminescu, dar şi o a treia, scrisă în acea noapte la Viena, intitulată „Eminescu şi Veronica, la Viena”.
Intervenţii lăudabile au mai avut: poeta Sifora Sava (din Viena), dl. colonel Mocioc Horia Emanuel, ataşat al Ministeruluii Apărării, din Partea Ambasadei României de la Viena, Ion Buciuman (Bucureşti), scriitoarea şi prof. univ. la „Hyperion” Bucureşti, d-na Otilia Sârbu; d-na Mariana Mihăilă (venită de la Praga), colecţionarul şi scriitorul Uşvad Theodor (din Viena), Puiu Răducanu (din Băile Olăneşti-Vâlcea), scriitoarea Zenovia Zamfir de la Biblioteca „Antim Ivireanul” Rm. Vâlcea, Liliana Ninoveanu, realizator de emisiuni la „Radio-România”, postul teritorial „Oltenia-Craiova”.
„Balada” lui Ciprian Porumbescu a fost auzită graţiei viorii adolescentei Ana-Maria Anderson. Intervenţia maestrului Nicolae Botgros a fost, în prima seară, una doar verbală, simţindu-se în fiecare fibră a rostirii sale dragostea de România şi românitate, dar şi dorinţa arzătoare de unire a Basarabiei cu România. „Ora de sănătate” a fost susţinută de doctorul ginecolog Vasile Bodnar din Sighetu Marmaţiei, pasionat cercetător, care a realizat o serie de creme regenerative “Regenerol”, pentru ridurile feţei, pentru igiena intimă, pentru dureri de spate etc., numai din plante ce cresc în munţii Maramureşului, şi care sunt produse şi comercializate prin firma sa. De asemenea, d-na dr. Gabriela Valentina Popescu din Rm. Vâlcea a vorbit despre „ozonoterapie”. A doua seară a fost o seară de spectacol, dar şi de petrecere, dedicată Zilei Naţionale a României, Ziua Românilor de pretutindeni, dar şi a împlinirii a 13 ani de activitate a Cercului Cultural Româno-Austriac „Unirea”. Au fost câteva sute de persoane într-un restaurant, având sală de spectacole, tot în Wiener Neustadt. Am văzut vienezi de origine română, care şi-au scos din cufere hainele tradiţionale româneşti. Am văzut venind cu copii, aducând cu ei mici părticele de Românie. S-a cântat în picioare Imnul Naţional al României, dar şi alte cântece precum „Nu uita că eşti român”. S-a cântat şi s-a jucat româneşte, până noaptea târziu.
Programul artistic a fost susţinut de Corul „Solemnis” de la Biserica „Delea Nouă” din Bucureşti, dar şi de reghineni, prin: Grupul „Ecoul”: Sorina Bloj şi Magdalena Puskas, Maria Neag – solistă de muzică populară, Florin Filimon.
Poezia a fost de asemenea reprezentată prin Nicolae Băciuţ, cu recitalul consistent sub genericul „Pe unde umbli poezie?” şi subsemnatul, cu câteva poezii patriotice dedicate sfintei zile de 1 Decembrie. De-a dreptul excepţional a fost maestrul Nicolae Botgros şi vioara s-a fermecată, care, printre altele, cu „Ciocârlia”, a ridicat pur şi simplu sala în picioare. Gazdele au oferit o serie de Diplome de Excelenţă şi Diplome de Onoare unor personalităţi mureşene: Nicolae Băciuţ (diplomă de Excelenţă), Roxana Man, Sorina Bloj, Carmen Chiorean, Răzvan Ducan şi Maria Neag (diplome de Onoare). Pastorul Ion Buciuman (Bucureşti) – Diplomă de Excelenţă, maestrul Nicolae Botgros (Chişinău) – Diplomă de Excelenţă, Puiu Răducanu (Vâlcea) – Diplomă de Onoare.
A treia zi, mureşenii au fost în marele „dom” din Wiener-Neustadt, unde au asistat la Sfânta Liturghie, susţinută de preoţi şi diaconi români: Preotul Ioan Iulian Hotico, Preot Alexandru Dumitru Suciu de la Graz, Diacon Felician Vlad şi Subdiacon Alin Aron din Viena. S-au binecuvântat icoanele donate de familia Godja, membră de baza a comunităţii şi crucea de altar donata de familia Tinc. În biserică a fost prezent şi Abatele Monsenior KARL PICHELBAUER, care a rostit slijba în limba germană. Şi acolo grupul reghinean a cântat două pricesne: „Sfânta Maria” şi „Pe domnul lăudaţi-L”. După slujbă a urmat o agapă, în sala alăturată Dom-ului, plină de asemenea de consistenţă culturală: cântece patriotice, cântece populare, tradiţii, poezie etc. S-a remarcat doctorul în etnografie şi folclor Răzvan Roşu din Mărieşel (Cluj), care alături de alţi doi colegi au cântat colinzi la fluier, tobă şi vioară, dar şi Nicolae Băciuţ şi interpreta de muzică populară Maria Neag. Floarea Ranta Cândea, a prezentat cartea “Macea, vatră, chipuri, rânduieli” şi a făcut urările de “La mulţi ani” românilor, dăruind un coş cu colaci legaţi cu tricolor. Vizitele, de peste zi, la Viena, la Palatul Schőnbrunn, la Domul Sf. Ştefan, la Târgurile de Crăciun amenajate în mai multe locuri etc. au fost alte momente pline ale delegaţiei mureşene.
Deplasarea s-a făcut graţie înţelegerii avute din parte Consiliului local şi Primăriei Municipiului Reghin, în frunte cu primarul ec. Maria Precup.
De asemenea, se cuvine a se aduce mulţumiri românului maramureşan, d-lui Ioan Godja, sufletul comunităţii româneşti din Wiener-Neustadt şi soţiei acestuia, d-na Norica Godja, căreia subsemnatul i-a şi oferit, într-un cadru festiv, drept mulţumire, o eşarfă tricoloră, adusă special din ţară.
Răzvan Ducan