Sărbătoarea de ARMINDENI la români

La 1 Mai se ține Armindenul sau Pomul de Mai, simbol al vechiului zeu al vegetației, care protejează recoltele și animalele.

Este ziua de nume a profetului Ieremia, de unde vine și numele. Armindenul era simbolizat printr-o ramură verde de fag, de stejar sau de salcie, pe care oamenii o prindeau la poarta casei.

Ramura rămâne prinsă în poartă, până  când se macină grâul nou. Când se coace pâinea din acest grâu, atunci se aprinde cuptorul cu armindenul.

În aceasta dimineață se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porților și caselor, dar și intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oamenii și animalele, deopotrivă, să fie protejați de forțele distrugătoare ale spiritelor malefice.

Semnificația acestei sărbători o găsim în diferite izvoare istorice și religioase, amintind de prigonirea lui Iisus, crezându-se că, atunci când Irod omora copiii, a pus câte o ramură verde la poarta de unde ar fi început măcelul în ziua următoare. Însă, a doua zi, au apărut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai știut unde să-l caute pe Iisus.

Așa a scapat de la moarte pruncul Iisus.

Etnologul Simeon Florea Marian descrie într-o lucrare obiceiurile de Arminden la românii de la poalele Munților Apuseni.

La 1 mai este un prilej de voie bună, și ca în orice sărbătoare în care nu se lucrează, se ține Armindenul cu lăutari, friptură de miel, pelin și liliac înflorit la pălărie. 

În unele zone, în noaptea de 1 mai se pune un pom , în secret, la poarta iubitei.

Se spune că în ajunul acestei zile, pentru ca viforul și grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucreaza nici în casa, nici pe câmp.

În satele din Banat, Armindenul se pune la casele oamenilor harnici și ale fetelor de măritat. Creanga verde o așeaza feciorii noaptea, fără sa fie văzuți. Cei la casa cărora s-a pus Armindenul trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus și să le dea de băut.

O descriere originală a acestei sărbători o face poetul George Coșbuc în poezia ,, Armingenii”.

În tradiția populară, acestei zile i se mai spune si “ziua pelinului” sau “ziua bețivilor” și semnifică începutul verii. Armindenul se serbează pentru rodul pamântului, ca să nu bată grindina, impotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor. Se petrece la iarbă verde, unde se mănâncă miel și caș, apoi se bea vin roșu cu pelin.

La întoarcerea în sat, bărbații își pun liliac sau flori de pelin la pălării.

A consemnat din filele de folclor ale poporului român,