Ion CREANGA – „Nica al lui Stefan a Petrei“

Aniversăm, în perioada 15 mai–15 iunie 2015, ziua de naştere a unor personalităţi celebre, care fac cinste neamului românesc: Constantin Dobrogeanu-Gherea (21.05.1855–  07.05.1920), Henri Coandă (07.06.1886–25.11.1972),  Ion Creangă (10.06.1839–31.12.1889), Hariclea Darclée (10.06.1860–12.01.1939), Virgil Teodorescu (15.05.1909-24.06.1987) şi mulţi alţii.      

L-am ales pentru acest meménto, pe Ion CREANGĂ  – „Nică al lui Ştefan a Petrei“ – povestitor, prozator, teolog, autor de manuale şcolare şi foarte bun prieten cu Luceafărul poeziei româneşti Mihai Eminescu (15.01.1950–15.06.1889), prietenie care i-a unit până la moarte, în acelaşi an fatidic 1889, în care dispărea şi marea iubire a lui Eminescu, poeta Veronica Micle (22.04.1850–03.08.1859)           Scriitorul Ion CREANGĂ, cel care ne-a bucurat primii ani de şcoală cu povestirile sale, era fiu de ţăran, născut în Moldova, la Humuleşti, lângă Botoşani, unde şi-a petrecut copilăria alături de cei 7 fraţi ai săi. Data naşterii sale a fost controversată, el însuși afirmând, în Fragment de biografie, că s-ar fi născut la 1 martie 1837. Data de 10 iunie 1839, oficială, conform unei condici de nou-născuți din Humulești, publicată de Gh. Ungureanu, fiind mai aproape de realitate, dacă ne raportăm şi la anii săi de studii.

În anul 1847 începe școala de pe lângă Biserica din satul natal după care mama sa îl încredințează tatălui ei „bunicu David Creangă din Pipirig”, care-l duce să-şi continue şcoala pe valea Bistriței, la Broșteni. În 1853 este înscris la Școala Domnească de la Târgu Neamț, unde îl are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). După dorința mamei, care voia să-şi facă băiatul preot, este înscris la Școala catihetică din Fălticeni (“fabrica de popi”) sub numele de Ion Creangă, nume pe care l-a păstrat tot restul vieții. După desființarea școlii din Fălticeni, este silit să plece la Iași, absolvind în anul 1859 cursul inferior al Seminarului teologic “Veniamin Costachi” de la Socola. Se căsătoreşte cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu, devine diacon, iar în anul 1860 se naşte singurul său fiu, Constantin. După ce timp de 12 ani este dascăl și diacon la diferite biserici din Iași, este exclus definitiv din rândurile clerului, şi din învăţământ, la data de 10 octombrie 1872, deoarece şi-a părăsit soţia, a tras cu pușca în ciorile care murdăreau Biserica Golia și s-a tuns ca un mirean, lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon. În 1875, îl cunoaște pe Mihai Eminescu, pe atunci revizor școlar la Iași și Vaslui, cu care se împrietenește şi, între 1875 şi 1883, la îndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale. Celebru datorită basmelor, poveștilor și povestirilor sale (Capra cu trei iezi, Dănilă Prepeleac, Fata babei și fata moșneagului, Povestea lui Harap-Alb, Ivan Turbincă, Povestea lui Ionică cel prost, Povestea lui Stan-Păţitul, Povestea porcului şi multe altele), Ion Creangă este considerat ca fiind unul din clasicii literaturii române, în special datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie.

Dar cine a fost, de fapt, Ion Creangă? Este o întrebare la care a răspuns, în stilul său caracteristic, cu celebra sa autoironie, chiar scriitorul însuşi: “Ia, am fost şi eu, în lumea asta, un boţ cu ochi, o bucată de humă însufleţită din Humuleşti, care nici frumos până la douăzeci de ani, nici cuminte până la treizeci şi nici măcar bogat până la patruzeci nu m-am făcut. Dar şi sărac aşa ca anul acesta, ca în anul trecut şi ca de când sunt, niciodata n-am fost…”

ORBAN Agnes Maria,    Redactor literar

Bojdeuca a devenit, din anul 1918, primul muzeu memorial literar din România.