În perioada 22-23 ianuarie 2020, Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Cercul Cultural din Nahariya, Primăria Nahariya – Muzeul Beit Liberman, Editura Humanitas și Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România, va organiza în Israel o serie de evenimente speciale de marcare a Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.
Programul evenimentelor:
23 ianuarie -11 februarie 2020, sediul ICR Tel Aviv – Expozițiile documentare „Duminica aceea – pogromul de la Iași” și „Pogromul de la București” realizate de CSIER
22 ianuarie, ora 16:00, Muzeul Beit Liberman din Nahariya (Str. Gdud nr. 21) și 23 ianuarie, ora 17:00, sediul ICR Tel Aviv (Blvd. Shaul Hamelech nr. 8, etaj 6) – Evenimentul literar și istoric „Holocaustul din România – între documentul istoric și opera literară”
Moderator: Martin Salamon, director ICR Tel Aviv Participanți din România: Cătălin Mihuleac, scriitor, și Adrian Cioflâncă, istoric și director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Evenimentele vor avea ca temă istoria Holocaustului din România și, în particular, istoria pogromurilor îndreptate împotriva populației românești de etnie evreiască. Studiu de caz va fi reflectarea contextului și a faptelor istorice în literatura română contemporană, mai exact în cele trei volume scrise pe această temă de către Cătălin Mihuleac: „America de peste pogrom”, „Ultima țigară a lui Fondane” și „Deborah”, cea mai recentă apariție editorială.
Cu romanul „Deborah”, Cătălin Mihuleac își continuă un proiect literar care are în centru recuperarea memoriei evreilor din România. Cartea comprimă câteva intervale esențiale din istoria României – între 1918 și 2018 –, concentrate în jurul poveștilor de viață ale unor evrei din Bucovina, unul dintre fire urmărind chiar viața lui Deborah, născută la Câmpulung și deportată împreună cu membrii familiei într-un sat ucrainean de peste Nistru. Prigoana evreilor e văzută prin ochii lui Deborah, în scene foarte puternice, ca și episoadele care surprind deportările în Transnistria, într-un tablou de epocă ce reunește personaje memorabile.
Cătălin Mihuleac este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați prozatori şi dramaturgi români. Ultimele sale patru volume au apărut sub egida Editurii Cartea Românească. Primul său volum „Zece povestiri multilateral dezvoltate”, apare în anul 2010. Urmează „Aventurile unui gentleman bolşevic” (2012), „America de peste pogrom” (2014) şi „Ultima ţigară a lui Fondane” (2016), pentru care a primit Premiul pentru Proză, anul 2016, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Iaşi. Aceste ultime două titluri fac parte dintr-un proiect mai amplu al autorului, ce are drept scop restituirea literară a multiplelor faţete ale istoriei evreilor din România.
Adrian Cioflâncă este istoric, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România și membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Cercetător științific la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române, a fost membru în Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România (2003-2004) și expert în Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, contribuind la Rapoartele Finale ale celor două comisii. Din 2005 este membru în delegația României la International Holocaust Remembrance Alliance (fosta Holocaust Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research). A fost Tziporah Wiesel Fellow la United States Holocaust Memorial Museum in Washington (2009). Între 2010-2012 a fost director de department la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. A editat șapte volume, în colaborare; ultimul dintre ele: Istoria recentă altfel. Perspective culturale, Andi Mihalache, Adrian Cioflâncă (coordonatori), Iaşi, Editura Universităţii „Al. I Cuza”, 2013. A publicat mai multe studii în domenii precum istoria Holocaustului, istoria comunismului, violență politicã, istorie culturală, teoria istoriei.
