Mă întrebam adesea, mă întreb și acum, oare de ce întotdeauna când primesc o carte, o răsfoiesc de la Coperta IV(înspre conținut , spre Coperta I). ”Un om între oamenii buni”se definește autorul , de profesie inginer , sculptor de metal , deschizător de drumuri cu/și despre oameni, pictor de icoane bizantine ferecate în metal ș.a Ne place sau nu, fiecare evadăm în viață, din cotidian, din vieți paralele, din scenecu/fără mască, spre a ne croi o ținută care să ne prindă bine în oglinda timpului, neiertător. *** Considerații particulare Motto.. ”Există întotdeauna un drum mai bun, găsește-l”(ing.Thomas Edison) Evadarea mea din comunism, Constantin Gumann, Editura PIM, Iași, 2018, o carte biografică cu aproape două sute de pagini, desfășurate pe 12 capitole , un Argument(redactor, Rodica Rodean, corector, Petronela Angheluță). Adresarea la persoana I, sporește farmecul firului epic descris de autor. În labirintul capitolelor roiesc personaje bine croite , cu prozodice exprimări, cu un autor omniprezent și omniscient, ce conferă povestirilor o cupă de basm, decupată,aparte dar locuită. Bucureștii anilor 1944, 1945, 1946 se scaldă de furnicarul evenimentelor , de-acum redate din memoria autorului, care nu-l părăsește, dimpotrivă, îl însoțește. Sunt descrise în carte modele umane, părinții, mentorii ori alte persoane apropiate dar și defectele unei societăți care i s-a amprentat din retina timpului. Despre crezuri și convingeri se scrie cu amănunte exact cum un cânt se cântă fără o anume respirație ori contrapunct. Simplu, direct, curajos,cultivat, seducător este stilul autorului. Nici o istovire nu se ivește, e un fel de joc al ielelor, trăitoare pe mâna mistuitoare, dar neîntârziat, de un târziu ..întârziat.. În volum sunt jocuri de-a propaganda, de-a practica, de-a furat epoci sau predici lozincarde. Trăit.Nevoit. Ne imaginăm volumul o tabletă de ..Toblerone..mult visată(atunci!) în verine colorate, cu file subțiri și cremă dantelată . Placarda de atunci e misiunea deliberată de frică , de-acum.Celula, o cușcă de fier pentru o minte de oțel.Celula, locul de bejanie , tânguire, pizmuire, imaginație prin scris, descătușare prin evadare. Cartea este asemenea unei pâini , cu o cruce pe caja de cuptor de vatră, și cu felii de viață. Pete care zboară un vultur dezlănțuit de pene. ”Să fii bun este slogan-ul care-l însoțește pe autor, un apendice care nu doare , ci scurmă tenul minții.Să nu ne îndepărtăm fără a ține vremea vremurilor cu alt îndemn, strokes(sunt câteva conotații pe care autorul le aminumează , prin subliniere). *** În loc de concluzii ”Sădește un pom, fă un copil, ca sens al vieții”…. este pilda care țintește viața , cu tot cusurul ei , cât un râu învolburat. Autorul și-a condus sublim sufletul care i-a modelat corpul (răpus de muște)așa cum ploaia se asociază cu lacrimile , cu neputința invaziei de nori plutitori care ni se șterg cu greu, apăsător și trist. Convins că acest volum biografic poartă adânci și penetrante amprente greu de imaginat , autorul schimbă ”cheia” sudurii în ultimul capitol și se confundă cu viața pe-trecută, atunci, de-acum cu o altă haină, prezentă. Nu se izolează de intimitate ,ci intră în fericire liber. La butoniera adevărurilor epocilor , dezbrăcat deja de cravate și pantaloni ce nu i potriveau și îmbrăcat în plăcerea de a scrie , de a iubi, de a trăi în compania femeilor dragi din preajmă, soție și fiică, într-o autonomie care i-a reconfigurat un traseu.Sincopat. Enclavat.Ofrandat! *** În cartea a doua primită în dar , ”Gândirea pozitivă în profesie și politică, Editura PIM, Iași, 2018(redactor, Rodica Rodean,corector, Petronela Angheluță, concepția grafică a copertei, Johanna Gumann) autorul se dovedește a fi un bun axiomatic ofertant cu rol vindecător. Același parcurs de la Coperta IV înspre conținut , ne îndrumă spre un parcurs biobliografic radiografiat la amănunt.Gândirea pozitivă, gândirea creativă, gândirea volitiv-cognitivă sunt câteva din perceptele care sudează demersul epic al volumului. Aici nu se impun nici resentimente, nici sentimente. E pură gândire! Înțelepte pilde și entr-acte extrase din tehnica bunelor practici , extrase de viață puse în pagini , de roman, de viață compun ca o broderie de gânduri, volumul. Cu oameni pe lângă care a trecut .A picat.S-a ridicat!Precum un fum ce urcă spre cer și tămăduie rănile sufletului.Iată o schiță de porttet de autor care, prin hand-made sculptează, imagologic, iconic, torțe și înțelepciuni, date spre cetire! O carte cu oameni vii. Cu obiecte , exponate imediat înviate,care, cu cât se îndepărtează în zarea de neatins, cu atât se pot adăuga la profil , la specificitatea problemelor atent tratate , cu minuțiozitate.O carte ca un turneu de secere.Și multă pace.Găsită din timpuri îndepărtate după refugii, cu subterfugii.Scrisă cu abilitate și mânuită cu tenacitate. *** Concluzii de final Intra/extrapersonal, volumul are existență.Și, precum icoanele sunt expresia mâinilor delicate, așa autorul se cufundă , prin scris, în litere negre pe foi albe , trăind confortabil, explorabil. Și, pentru că nu a dat niciodată înapoi , iată, două cărți , un singur autor , o posibilă Schiță de portret. Scriitura domnului Constantin Gumann ne dezvăluie o practică în pictură și anume, pictorul, pornind de la rune, semne , schițe, crochiuri , pune pe șevalet culoarea extrasă din seve, aici, autorul schițează portrete, locuri, oameni, fapte, obținând un fir epic determinant.Desprins din realitatea imediată și conturând tehnica Bulgărelui de Zăpadă, a Povestirii în poveste.Sadovenian. Rafinat observator și consumator de cultură, prezența autorului, prin cărți, în cotidian, a făcut deja pași frumoși înspre o literatură.Bună! Florica R.CÂNDEA Arad, România Membră a UZPR.