Sâmbătă, 16 noiembrie 2019, în intervalul orar 17:00 și 20:30 sunteți invitați la Central Underground în Sighișoara: Prezentarea unei cărți noi, Proiecția unui documentar și discuții Invitați: Liviu Tofan (regizorul documentarului “Brasov 1987 – doi ani prea devreme”), Mircea Martin, Caius Cobrescu, Adrian Lăcătuș, Mariana Gorczyca, Mihai Grăjdeanu, Gianina Iconaru.
Atelier de benzi desenate cu Mihai Grăjdeanu (autorul volumului de benzi desenate “Brasov 1987 – doi ani prea devreme”) și Asociația AUM: Sâmbătă 16 noiembrie între orele 10:00 și 12:00: copii între 8 și 11 ani Duminică 17 noiembrie între orele 10:00 și 12:00: copii între 12 și 14 ani.
Central Underground – Expoziție permanentă: Este despre oameni, realitatea vieților lor, adevăratele sentimente și emoții din timpul erei comuniste în România. Cum trăiau românii? Cum se simțeau? Prin ce au trecut? Multe întrebări își gasesc răspunsurile și sunt făcute palpabile prin intermediul datelor scrise, prin fotografii, îmbrăcăminte, cărți, ziare și reviste, obiecte. Câțiva români aparținând unor generații diferite, cu vârstele între 86 și 38 de ani, și-au impărtășit deja experiențele și opiniile personale, prin intreviuri audio. Ei diferă în funcție de locul în care s-au născut, au trăit și au muncit. Lucrarea aceasta va continua, ca să asigure că viața cotidiană a românilor în perioada comunistă nu este uitată. Pentru a merge mai departe, pentru a înțelege prezentul în care trăim, trebuie să știm de unde venim. Dacă ne uităm trecutul, suntem condamnați să-l repetăm. Veniți și aflați mica istorie din spatele celei mari!
La 30 de ani de democrație România este mai săracă cu peste 5,6 milioane de români, cifra ajungând chiar la 9,7 milioane împreună cu comunitățile istorice, conform datelor oferite de Ministerul Românilor de Pretutindeni (minister desființat recent). Totuși se vorbește foarte puțin despre problemele diasporei în campania electorală, foarte superficial. De ce? Aceasta este una din întrebările majore puse unor candidați la funcția de Președinte al României într-un dialog cu diaspora, dialog inițiat și organizat – Video/online/în direct – de Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni (AJRP) la sediul acesteia, Laval, Quebec, Canada, președinte/ mediator: Cristian Bucur. Echipa tehnică: Mike Farkaș și Vali Luca
Proiectul inițial al AJRP-ului a fost acela de a organiza o dezbatere cu candidații la prezidențiale, chiar în mijlocul diasporei, la Roma, pe 11 octombrie a.c.. Pentru acest lucru se rezervase și o sală fără nicio finanțare de pe undeva, organizatorii asumându-și cheltuielile din bugetul personal. În situația de față, dramatică, nu poți să nu te implici pentru informarea corectă a fiecărui cetățean, din țară și diaspora, despre cei care vor să conducă România. Astfel, cetățeanul bine informat va ști pe cine să voteze în 10 noiembrie a.c.
Invitația AJRP-ului făcută de președintele acesteia, Cristian Bucur, și trimisă candidaților la prezidențiale pentru a participa la dezbaterea de la Roma nu a fost confirmată de către primii ieșiți în sondaje, adică de președintele în funcție, Klaus Iohannis și de Viorica Dăncilă, fost prim-ministru, destituit prin moțiune de cenzură, în prezent președinte PSD. Dan Barna, din partea USR Plus, a condiționat participarea sa la dezbatere de prezența primilor doi candidați ieșiți în sondaje, Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă. În situația dată, singura opțiune a rămas realizarea dialogurilor mai sus menționate, online. Realizarea acestor dialoguri este o premieră în istoria jurnaliștilor români din diaspora. La această opțiune, dialoguri online, primii ieșiți în sondaje, Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă, la fel, nu au confirmat prezența.
Deci, de ce se vorbește așa de puțin despre diaspora? Citez din unele răspunsuri date de candidații invitați la dialog: – ”Mi-e greu să răspund la întrebarea aceasta pentru că eu sunt candidatul care a fost cel mai mult prezent în diaspora ”.(Dan Barna); – ”Pentru că, din păcate, în România nu există politicieni. A fi politician presupune, deja, a avea o pregătire pe multiple planuri. Ai noștri, ziși politicieni, s-au trezit politicieni peste noapte. Mulți dintre ei nu au nicio meserie… . De aceea s-a ajuns unde s-a ajuns. De aceea milioane de români sunt plecați din țară. N-au plecat de drag, sigur sunt și din cei care au vrut să plece, un procent… ”(Bogdan Stanoevici) – ”Păi, nu este singurul domeniu, singurul culoar de maximă importanță care se neglijează în România. Nu gândește nimeni la lucrurile astea. Temele mari nu se dezbat în România. Din păcate, temele mari se amână sau nici măcar nu se dezbat…”(Mircea Diaconu). – ”E un sentiment pe care l-am încercat și eu foarte adesea. Vă amintesc că am stat 19 ani în afara țării, am fost unul dintre dumneavoastră. Cunosc sentimentul ăsta și noi am încercat tot felul de lucruri, mă refer la organizația studențească pe care o aveam la Paris la sfârșitul anului 1990. Nu eram ascultați, mă rog, am obținut unele lucruri dar greu de tot, cu foarte mari eforturi.” (Theodor Paleologu); – ”O imagine falsă e dată tot de politicieni, după așa o râcă dintre românii din diaspora și românii din țară. Uitați-vă, la 10 august, ce tam – tam s-a făcut, și să vină cineva din guvern și să spună că diaspora vrea să dea jos guvernul, este așa o exagerare, un pretext să-și creeze animozitate, să-și creeze ei acțiunile destul de dure împotriva celor care au protestat pașnic.” ( John Ion Banu); – De aceea am pus mesajul nostru de campanie ”Președinte pentru români”, nu ”pentru România”. Pentru că România este acolo unde există români. Sunt atât de mulți români plecați în străinătate încât nu prea mai putem vorbi de o Românie între granițele țării. Au rămas în țară câteva milioane. Aproape tot atâția sunt plecați afară. S-au născut, anul trecut, mai mulți copii în familii de români din diaspora decât s-au născut în România. (Cătălin Ivan) Alte întrebări de bază au fost cele de mai jos și puteți asculta răspunsurile deschizând link-urile cu video menționate în continuare. 1. Legea menționează așa: că un un deputat reprezintă 73 de mii de locuitori iar un senator 168 de mii de locuitori. Un mic calcul pe care îl facem arată că diaspora ar trebui să aibă minim 76 de deputați și 33 de senatori, în funcție de câți oameni sunt în exterior. Cu toate astea nu avem decât șase. Nu vă întreb de unde a apărut cifra asta, n-are absolut nicio logică. Ce poate face un președinte?; 2. Dacă ar fi să emigrați, în ce țară ați emigra? 3. Care este cea mai importantă calitate a unui președinte al României? 4. Există voci în România, chiar și în diaspora, că oamenii plecați nu ar trebui să voteze pentru că nu trăiesc realitățile din România. Care e părerea dumneavoastră? 5. De ce v-ar vota românii din diaspora? Care ar fi motivul? Dați-mi trei motive pentru care românii v-ar vota. Și altele.
S-au alocat pentru dialog, câte 30 de minute fiecărui candidat, astfel:
1. Dan Barna, 13 oct. 2019,18:30; https://www.facebook.com/AsociatiaJurnalistilorRomaniDePretutindeni/videos/1001221680229346/
2. Bogdan Stanoevici, 14 oct. 2019, 18:30;https://www.facebook.com/cristi.bucur27/videos/10162437640590118/
3. Mircea Diaconu, 19.oct. 2019, 18:30 https://www.facebook.com/cristi.bucur27/videos/10162463011640118/?t=2
4. Theodor Paleologu, 20.oct. 2019, 18:00; https://www.facebook.com/marcarocanada/videos/528702844586754/?epa=SEARCH_BOX
5. John Ion Banu, 20.oct. 2019, 19:00 https://www.facebook.com/marcarocanada/videos/714137892325053/?epa=SEARCH_BOX
6. Cătălin Ivan, 26 oct. 2019, 18:00; https://www.facebook.com/marcarocanada/videos/2440226722917490/
7.Alexandru Cumpănașu, 26 oct. 2019, 19:00. https://www.facebook.com/marcarocanada/videos/2638586242925501/?epa=SEARCH_BOX
Votul este foarte important pentru o schimbare în bine a societății.
Lucreția Berzintu 07.11.2019
……………………………………………………………………………………………………………………………………
Comunicat de presă
Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, împreună cu Consulatul General al României la Manchester și Consulatul General al României la Edinburgh, va organiza 72 de secții de votare în vederea exercitării dreptului de vot pentru alegerea Președintelui României din 2019.
Pentru a facilita alegătorilor identificarea celei mai apropiate secții de votare de redința lor, punem la dispoziție o Hartă interactivă disponibilă AICI.
Reamintim că alegătorii din străinătate au la dispoziție 3 zile pentru exercitarea dreptului de vot:
· vineri 8 noiembrie 2019 – între ora 12.00 și ora 21.00;
· Sâmbătă, 9 noiembrie 2019 – între ora 7.00 și ora 21.00;
· Duminică, 10 noiembrie – între ora 7.00 și ora 21.00.
În cadrul demersurilor de pregătire a votului în străinătate, Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a organziat duminică, 3 noiembrie, la Londra, o sesiune de instruire cu președinții și locțiitorii secțiilor de votare care vor fi organizate în aria sa de competență.
Cu privire la secțiile de votare de pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, acestea vor fi organizate la sediile misiunii diplomatice și oficiilor consulare ale României din Londra, Manchester și Edinburgh, precum şi în alte locații, conform prevederilor Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, cu modificările și completările ulterioare.
Cele 72 secţii de votare (cu 43 mai multe față de alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai 2019) acoperă, în opinia ambasadei, în mod judicios teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord şi au menirea de a asigura, în contextul noilor reglementări legislative care prevăd pentru votul din străinătate programul de votare de 3 zile, exercitarea în condiții optime a dreptului de vot de către cetățenii români aflați în Regatul Unit.
Reamintim că în procesul de stabilire, Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a organizat o serie de consultări cu reprezentanții partidelor politice și ai comunității românilor din Marea Britanie cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2019.
Menționăm că, pe lângă luarea în considerare a propunerilor făcute de reprezentanții comunității românești, a fost respectată și dispoziția Autorității Electorale Permanente de înființare de secții de votare în localitățile unde, conform prevederilor art. 23 alin (3) ale Legii nr. 208/201,5 s-au înregistrat cel puțin 100 de cetățeni români care au solicitat înființare de secție de votare.
Propunerile reținute în cadrul acestui proces au fost transmise către Ministerul Afacerilor Externe în urma evaluării fundamentate pe principii, și care a ținut cont de estimările privind numărul de români, de dispunerea geografică a comunității românești, de cantitatea resurselor umane, logistice şi financiare aflate la dispoziția MAE și a misiunii diplomatice și de disponibilitatea membrilor comunității românești de a sprijini procesul de creare a secțiilor de votare propuse spre înființare.
Propunerile înaintate către Ministerul Afacerilor Externe au fost aprobate de către Autoritatea Electorală Permanentă prin Hotărârea Autorității Electorale Permanente nr. 38/2019 privind stabilirea listei sediilor secțiilor de votare din străinătate pentru alegerea Președintelui României din anul 2019.
Lista celor 72 de secții de votare care vor fi organizate pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, precum şi alte informaţii utile referitoare la condițiile exercitării votului în străinătate, sunt disponibile la secțiunea dedicată alegerilor pentru Președintele României din anul 2019 de pe pagina de web a Ambasadei României la Londra aici.
Comunicat de presă
5 noiembrie 2019
Academia Română și Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu“ al Academiei Române organizează joi, 7 noiembrie 2019, evenimentul „Căderea Zidului Berlinului şi Revoluţia română din decembrie 1989“, prilejuit de împlinirea a 30 de ani de la sfârșitul regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est.
Evenimentul va debuta la ora 10 cu ceremonia de dezvelire a unei bucăți din Zidul Berlinului, recent intrată în patrimoniul Academiei Române și amplasată în Parcul Academiei din Calea Victoriei nr. 125. La ceremonie vor lua parte ES domnul Cord Meier-Klodt, ambasadorul Republicii Federale Germania la București, și ES domnul Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Republica Federală Germania. Vor participa, de asemenea, importante personalităţi ale vieţii academice, culturale, științifice, religioase, politice și diplomatice românești, precum și invitaţi din Germania.
Bucata din zid, înaltă de aproape 4 metri şi cântărind 3,5 tone, va rămâne amplasată în curtea Academiei Române. Bucureștiul se alătură, astfel, unor mari capitale din întreaga lume, care au decis să expună părți din Zidul Berlinului ca semn al luptei pentru libertate și democrație.
Ceremonia va fi urmată de simpozionul „Căderea Zidului Berlinului şi Revoluţia română din decembrie 1989“, care se va desfășura în Aula Academiei Române.
Vor lua cuvântul acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, P.F. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, ES domnul Cord Meier-Klodt și ES domnul Emil Hurezeanu, ambasadorii celor două țări implicate, dr. Anneli Ute Gabany, prof.univ. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu“ al Academiei Române.
La 9 noiembrie 1989 Zidul Berlinului, care împărțea Germania în două unități statale distincte, a căzut, iar berlinezi au putut proclama libertatea unei capitale și, implicit, începutul unei noi ere europene. A fost momentul declanșator al sfârșitului regimului comunist în Europa Centrală și de Est.
Biroul de comunicare al Academiei Române
