La sfârșitul lunii aprilie 2019 a avut loc la Alba Iulia lansarea Albumului Memorialistic –„170 de ani de la nașterea marelui pictor SAVA HENȚIA”.
Albumul a fost editat de Fundația ”Alba Iulia 1918 Pentru Unitatea Și Integritatea României”, avându-i ca autori pe: Nicolae Paraschivescu, Ioana Raica, Ioan Străjan.
În arta românească pictorul Sava Henția deține un loc însemnat, ardelean la origine, acesta s-a format la școlile de pictură din București și Paris.
Pictorul a văzut lumina zilei la 1 februarie 1848 în satul Sebeșel, județul Alba. După absolvirea școlii primare în satul natal, acesta este luat de unchiul său la București, unde reușește să urmeze timp de cinci ani, 1865-1870, cursurile Școlii de Arte Frumoase. Aici își însușește cu multă atenție tot ceea ce profesorii săi Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu i-au predat, astfel că în anul 1870 termină școala cu rezultate meritorii., după care apar și primele succese. Câștigă un concurs pentru acordarea unei burse de studii în străinătate, cu lucrarea „Orfeu și Euridice”.
Cu această bursă pleacă la Paris în anul 1871, unde se va înscrie la Școala de Arte Frumoase, devenind elevul pictorului Alexandre Cabanel.
Tânărul Sava Henția se întoarce după terminarea studiilor la București, pentru a deveni cadru didactic.
Participă la Războiul de Independenţă (1877-1878), fiind martorul ocular al acelor scene sângeroase, de campanie, pe care artistul le pictează apoi, fiind considerat un adevătrat reporter de război, care a așezat pe pânză istoria României.
Să nu uităm că pe frontul Războiului de Independență a participat în același timp și pictorul Nicolae Grigorescu.
Campaniile militare din Războiul de Independență i-a marcat cariera artistică, definitivându-i stilul ce a lăsat amprente semnificative pe manuscrisele istorice ale picturii românești.
Din acea perioadă au rămas desenele Soldat călare, Trecerea Dunării la Corabia, Lângă Lagărul din Calafat. Alte desene au devenit ulterior compoziţii executate în acuarelă şi ulei, între care se disting lucrările Întâlnirea şi Transport de provizii pe front.
Moștenirea sa artistică cuprinde peste 500 lucrări, atât compoziții mitologic – alegorizante, opere de inspirație mitologică și istorică, portrete, scene de război, vânătoare, natură statică și pictură murală.
Patrimoniul său artistic este expus astăzi în mai multe muzee, printre care se numără: Muzeul Colecțiilor de Artă din București, Muzeul orășenesc „Ioan Raica” din Sebeș, Muzeul de Artă „Casa Simian” din Râmnicu Vâlcea, Muzeul de Artă din Constanța, Muzeul „Teohari Antonescu” din Giurgiu, Muzeul de artă din Brașov, Muzeul de artă județean Prahova „Ion Ionescu-Quintus” din Ploiești.
Fiind și un împătimit al picturii murale, Sava Henția ia parte la lucrări de restaurare la mănăstirea Brebu, la Biserica ortodoxă din Sebeș și Vințu de Jos.
La 21 februarie 1904 steaua artistului s-a stins, memoria acestui mare corifeu al picturii românești ocupând o pagină importantă în marea carte a culturii neamului.
Înscriindu-se în tendințele vremurilor în care s-au intensificat schimburile culturale dintre Ardeal și România, se poate spune că Sava Henția și-a adus contribuția la cristalizarea conștiinței naționale românești.
Acest album s-a născut, dincolo de spațiul imaginii și al operelor de artă, din dorința de a pune la dispoziția publicului iubitor de frumos o lucrare amplă, însumând creația pictorului transilvănean.
În creația artistului se face simțită prezența ideilor despre progres, libertate, egalitate, rezultat al mișcării pașoptiste. Și el se află printre artiștii de seamă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care înscriu definitiv arta românească pe coordonatele artei europene.
Chiar dacă în opera sa tonul îl va da viziunea clasic academistă, Sava Henția va manifesta deschidere și spre noile concepții realiste, aplicate în lucrări înfățișând țărani, cerșetori, copii, mahalalele Bucureștiului, dar și scene istorice.
În operele sale identificăm un bogat și rafinat inventar repertorial al componentelor limbajului plastic, de la varietatea liniilor, la subtilitățile armonice ale tonurilor și nuanțelor culorilor, forme diverse descoperite în realitatea naturii pe care pictorul a observat-o cu insistență, toate integrate cu inteligență și talent în ansamblurile compoziționale ale tablourilor, indiferent de subiectul reprezentat; de peisaj, de portret, scenă de gen, pictură religioasă sau remarcabile compoziții cu temă istorică.
Albumul este o idee și o dorință, născute în anul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, când pictorul a fost comemorat în satul nașterii sale de numeroși cetățeni ai județului Alba, reprezentând un segment al societății civile, asociați în Grupul de Inițiativă „Centenar-Marea Unire-Alba Iulia-2018”.
A consemnat,
Col(r)dr.ing. Constantin Avădanei
Președintele Grupului de Inițiativă „Centenar-Marea Unire-Alba Iulia-2018”.
